28 iunie 1940 – o zi neagră în istoria poporului român. Basarabia şi nordul Bucovinei au fost cedate URSS

OTTMAR TRAŞCĂ, doctor în istorie, specialist în relaţiile româno-germane: „Trebuie să ne ducem la pactul Ribbentrop-Moltov din 23 august 1939, în care ştim foarte clar, că în protocolul additional secret exista un punct, punctul trei care prevedea dezinteresul politic al Germaniei în Basarabia, respectiv, accentua interesul Uniunii Sovietice în Basarabia, ca urmare, în iunie 1940, moment în care Germania era ocupată pe frontal de Vest, Stalin a înaintat acele celebre şi binecunoscute ultimatumuri sovietcice către România din 26-27 iunie 1940”.

Dr. ANATOL PETRENCU, istoric: „Acum Putin şi echipa lui consider că a fost un tratat obişnuit, că au mai fost state care au semnat cu Germania nazistă tratate, numai că acele tratate nu conţineau protocol adiţional secret prin care părţile semnatare împart între ele alte state, cele din Europa de est, deci aşa s-a întâmplat că interesul URSS a fost faţă de basarabia şi Germania nazistă  a acceptat acest interes”.

În baza tratatului, pe data de 26 iunie 1940 a fost înaintată României prima notă ultimativă din partea Uniunii Sovietice. Documentul avea şi o notă potrivit căreia Basarabia ar fi fost locuită în majoritate de ucraineni. Aceasta notă avea menirea să inducă în eroare opinia publică mondială. De fapt, a anticipat cedarea unei părţi însemnate a sudului şi nordului Basarabiei către Republica Sovietică Socialită Ucraineană.

Dr. ANATOL PETRENCU, istoric: „A inaintat o notă în care se spunea că majoritatea populaţiei din Basarabia sunt ucraineni. Ne întrebăm de ce oare? Şi un şir de alte momente care nu corespund cu adevărul. Pe data de 27 iunie a fost înaintată o altă notă ultimativă care, de fapt, era un fel de dictat militar, în situaţia în care România nu îşi retrăgea administraţia şi unităţile militare URSS, era gata să declanşeze război împotriva României. S-au pregătit aici districtele militare Odesa, s-a transformat în front, iar transformarea unui district militar în front asta înseamnă război”.

Ameninţat de pericolul dispariţiei ca stat, guvernul României a fost nevoit să accepte evacuarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei. Astfel începea primul an de ocupaţie sovietică care a dus la instaurarea unui regim criminal.

dr. ANATOL PETRENCU, istoric: „La sfârşitul lunii iunie 1940 România şi poporul român şi mai ales basarabenii, noi aici ne-am pomenit, părinţii noştri şi buneii noştri ne-am pomenit într-o situaţie foarte critică, peste noi au venit trupele de NKVD, militarii au pus stăpânire, peste tot oameni inarmaţi, populaţia de rând nu avea arme, nu am putut să ne împotrivim acestui dictat”.

Administraţia sovietică nu a ridicat frontiera de pe Nistru şi a pus frontieră pe Prut. Astfel, basarabenii şi bucovinenii s-au pomenit izolaţi.

Dr. ANATOL PETRENCU, istoric: „Deci populaţia s-a pomenit aşa izolată şi au început fel de fel de experimente, mai mulţi de 460 de mii de tineri au fost duşi pe şantierele URSS în Federaţia Rusă şi Ucraina, în Donbas, sub motiv că aveau nevoie de forţă de muncă. Aceşti tineri nu ştiau limba rusă nu erau cetăţeni ai URSS de fapt au fost trimişi ca robi să muncească în condiţii insalubre ne mai vorbind de plata muncii”.

ION VARTA, istoric: „Trebuie să amintim, în acest context, că acest an de ocupaţie sovietică a fost de fapt un calvar continuu pentru populaţia majoritară, pentru acest teritoriu de la est de Prut, dar pentru că toţi au avut de suferit de pe urma acestor neaveniţi care au impus un alt mod de convieţuire socială, care s-au dedat la acte reprobabile, începând cu asasinările in masă, care au terminat cu deportările in Siberia”.

dr. ANATOL PETRENCU, istoric: „O parte din cetăţenii noştri au plecat peste Prut, aproape o sută de mii împreună cu administraţia noastră şi cu militari, dar restul care erau aici erau îngroziţi de ce se întâmpla, pentru că ruşii au naţionalizat pământul”.

După un an în care administraţia sovietică a încercat să îşi impună limba şi cultura socialistă, la 22 iunie 1941 România intră în cel de-al Doilea Război Mondial pentru eliberarea ţinuturilor ocupate de ruşi în vara lui 1940. Misiunea ostaşilor români era să lupte pentru recuperarea Basarabiei, Bucovinei şi a Ţinutului Herţei.

Dr. ANATOL PETRENCU, istoric: „Alături de Germania şi asta tot e important să ştie telespectatorii erau şi alte state, era Finlanda care a fost agresată şi i s-au luat teritorii, era Ungaria, era Italia era bineînţeles şi România. România a fost alături de Germania pentru a-şi recupera teritoriile ocupate de sovietici în 1940, altfel sus un război de eliberare să fie foarte clar aici, atunci s-a vorbit şi de războiul sfânt. România s-a implicat şi la sfârşitul lunii iulie, teritoriile au fost eliberate, marea intrebare e de ce a trecut Nistru? Şi atunci a fost intrebare şi acum mai există întrebarea asta, atunci când te angajezi intr-un război de coaliţie mergi până la Victorie”.

Odată cu ofensiva ostaşilor români pentru eliberarea Basarabiei, a avut de suferit, însă, poporul evreu. În vara anului 1941, pe teritoriul actual al Republicii Moldova existau 49 de lagăre de concentrare şi ghetouri, iar în regiunea transnistreană – alte 189 lagăre în care şi-au pierdut viaţa mii de evrei.

ION VARTA, istoric: „Trebuie să recunoaştem în acest context că a fost o categorie de populaţie care a avut de suferit cumplit în primele zile de la eliberare este vorba de populaţia d origine evreiască care din păcate a avut se suferit un genocid cumplit care le-au efectuat în primul rând unităţile militare germane şi România a făcut parte din lista a acelor ţări care au admis aceste acţiuni reprobabile în potriva populaţiei evreieşti. Trebuie să recunoaştem şi regretăm pentru cele întâmplate poporului evreu”.

Pentru români, data de 22 iunie va rămâne mereu în istorie ca ziua în care a început lupta pentru reîntregirea neamului.

ION VARTA, istoric: „Lucrurile care s-au constituit ca urmare a acestei eliberări au fost benefice pentru majoritatea minoritară, pentru românii basarabeni, herţeni şi bucovineni, încât tuturor cărora li s-au luat bunurile printr-o cale banditească, prin acea zisa lege a naţionalizării, când au fost expropriaţi de toate bunurile agoniste în urma unei munci cinstite, prestate toate aceste bunuri, au fost restituite, s-a restabilit pacea şi liniştea.
Situaţia era incomparabilă cu până la 22 iunie 41 în aceste teritorii întrucât a fost instituită liniştea ordinea şi pacea”.

OTTMAR TRAŞCĂ, doctor în istorie, specialist în relaţiile româno-germane: „Evenimentele consumate între 1939, Pactul Molotov Ribentrop, şi 44 au marcat profund destinul românilor atât din Basarabia cât şi din Bucovina un destin care este vizibil, un destin care este marcat, un destin nefericit care este vizibil şi în prezent, aş spune doar că istoria nu se opreşte la această perioadă, istoria îşi va spune la un moment dat cuvântul şi cred că mai devreme sau mai tâziu ne vom reuni”.

Sursă: tvrmoldova.md

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s