Sărbătorile de iarnă în satele Giurgiulești, Slobozia Mare, Câșlița-Prut, Al. I. Cuza din raionul Cahul, precum și în localitățile din raioanele din sudul Basarabiei sunt marcate conform stilului nou, adică cel Gregorian. Acestea își iau startul odată cu începutul Postului Crăciunului (15/27 noiembrie) și țin până la Sfântul Ion (7/20 ianuarie). Este o perioadă bogată în obiceiuri, dar și superstiții, diferite de la un sat la altul, având în centru marile sărbători creștine prăznuite în această perioadă – Crăciunul, Anul Nou, Boboteaza și Sfântul Ion.
Obiceiurile calendaristice și cele legate de viața de familie sunt o componentă perenă a obiceiurilor și datinilor tradiționale. Astfel, la Giurgiulești, bunăoară, gospodarii taie, în ajun, porcul, de această tradiție fiind legate un șir de obiceiuri, semne și superstiții (cum ar fi semnele cât de lungă și cum va fi iarna, care se stabilește după splina porcului ș. a.). Ziua Sfântului Ignat reprezintă o sărbătoare pre-creștină închinată unei divinități solare și vegetale, care a preluat după apariția creștinismului numele și data de celebrare de la un sfânt creștin – Ignatie Teofanul. În această zi, conform tradiției, are loc sacrificarea porcului, un substitut al unei zeități precreștine a vegetației, divinitate care murea și învia la solstițiul de iarnă. Cu regret, însă, deși se mai păstreaza și astăzi acest obicei din vechiul cult al porcului, prea puțini oameni mai cunosc semnificația lui. Un alt obicei este de a pune pe masă, în Ajunul Craciunului, un colac și un pahar de apă, deoarece se crede că sufletele celor răposați vin în această noapte pe la casele lor, gustă din colac și-și udă gura cu apă. În ziua de Crăciun, gospodinele umblă cu „împărțitul” (dăruind colaci, dulciuri), finii merg în ospeție la nași, frații și surorile mai mici – la cei mai în vârstă, în sat se organizează hora mare etc.
